Ziua a VII-a Ziua a VIII-a Ziua a IX-a Ziua a X-a Ziua a XI-a)
La fel ca ieri, am inceput ziua devreme. Obiectivul principal era muzeul Luvru, iar restul, la inspiratie. Aveam cumparat deja un fel de carte de trecere la muzee, asa incit la intrare n-am asteptat deloc, lucru formidabil pentru ca cei care trebuiau sa-si ia bilete stateau la o coada care se intindea prin toata curtea imensa a Luvrului, iar capatul nici nu i se vedea.
Chiar in capul scarilor de la intrare era Victoria din Σαμοθράκη
si, de data asta, spre deosebire de ce am simtit la New York (la MoMA) sau la Musée d'Orsay, intilnirea cu o opera faimoasa m-a intimidat. Dar nu era sfiala omului in fata maretiei coplesitoare, ci jena aluia care se crede mai breaz cind descopera ca, de fapt, vrea sa faca ceea ce face si gloata: sa mearga la bîlci. Aproape ca ne rusinam sa ne uitam la "celebritati" si stateam mai mult la picturile mai putin cunoscute, cum e aceasta de Giotto (Sf Francisc primind stigmatele):
Oricum, curentul multimii ne ducea spre Gioconda.
La Mona Lisa, imbulzeala ca la piata, oameni inghiontindu-se etc.
Daca vrei sa-ti educi dragostea pentru omenire in general, cred ca Luvrul nu este cel mai bun loc, in special daca e vorba despre omenirea vie. Dar am apucat sa ajungem in fata si am stat pina i s-a urit lui F, desi pictura nu se vede in conditii optime din cauza luminii continue a blitzurilor care se reflecta in sticla protectoare (chiar daca la intrare oamenii sint rugati sa nu foloseasca blitzurile in muzeu). Priveam tabloul pina in cele mai mici detalii, dar nu reuseam sa ma conving ca ceea ce vedeam atunci in fata ochilor e chiar obiectul real, nu una din miile de reproduceri si poze cu care orice om este bombardat in timpul vietii.
De aici am continuat, fie cautind celelalte "obiective" pe care ni le fixasem, fie la inspiratie si noroc. Era bine ca nu ne documentasem prea mult inainte; surprizele se tineau lant.
Tanagrale:
Grecia:
Egipt:
Mesopotamia:
Codul lui Hammurabi:
Dupa Louvre am avut o mica gustare de prinz la douazeci de pasi de Arc de Triomphe du Carrousel, mult mai mic decit ma asteptam, dar intim si foarte simpatic, de proportii omenesti, si construit nu in mijlocul unei piete cu circulatie nebuna ca celalalt arc faimos, ci pe o alee de macadam al carei praf oamenii il stirnesc incontinuu, dind locului, in ciuda proximitatii Luvrului, un aspect aproape rural.
Am continuat cu Musée de l'Orangerie (numit asa, din cite am inteles, pentru ca, initial, cladirea servea la adapostirea portocalilor in timpul iernii), la care piesa de rezistenta se afla la etaj, unde in doua sali ovale sint expuse imense tablouri de Monet cu nuferi. Din curiozitate am numarat vizitatorii si proportia se pastra mereu de cam trei femei la un barbat.
De acolo am trecut Sena pe linga Place de la Concorde, prin fata Assemblée Nationale, pe Quai d'Orsay si Esplanade des Invalides si am intrat la Hôtel des Invalides, la mormintul lui Napoleon.
Dupa Invalizi am pornit pe jos spre casa, dar chiar inainte sa intram in hotel ne-am abatut pe la La Grande Epicerie, "cea mai faimoasa Alimentara din lume". Am avut cina in camera, dar dupa ce M. s-a culcat, la lasarea intunericului am iesit cu F. si ne-am plimbat iarasi pe traseul nostru favorit (prin St. Germain des Prés si inspre Notre-Dame), zgiindu-ne la animata viata de noapte din jurul braseriilor si restaurantelor din cartier.
multumim pentru pozele si prezentarile de la muzeele vizitate.
RăspundețiȘtergereM&N