Ziua a VII-a Ziua a VIII-a Ziua a IX-a Ziua a X-a Ziua a XI-a)
Zborul fusese, dupa cum ne asteptam, obositor, dar acum apartine trecutului indepartat.
De la aeroport am luat trenul si prima impresie a fost ca locurile sint aproape ca in România, desigur mai aranjate, dar, in spirit, ca in România. Din fericire, cind ne apropiam de oras trenul a intrat sub pamint, iar de acolo am continuat cu metroul, asa ca primul contact cu Parisul adevarat, primul chip cu care Parisul ne va ramine in minte, nu a fost alterat de peisaje feroviare, ci l-am descoperit abia cind am ajuns la statia "noastra", Sévres - Babylone: intersectia a trei bulevarde.
Ne-am orientat usor pina la hotel si, dupa ce ne-am scuturat oboseala calatoriei,
am iesit la plimbare: Rue de Sévres, Rue du Four, Rue de Rennes pina in Saint Germain des Prés. Aici am aruncat o privire spre Café de Flore si Café Les Deux Magots si am intrat in catedrala.
Intentia noastra era sa ajungem la Notre-Dame, dar n-am urmat un traseu fix, optim, ci umblam pe unde ne tragea curiozitatea. Am continuat pe Boulevard Saint Germain, Rue du Bac si am traversat Sena pe Pont Royal. Nu stiam locurile si chiar daca studiasem hartile de pe Google de mii de ori, perspectiva de la nivelul strazii ne lua pe nepregatite. De pe pod aveam in sfirsit o priveliste larga a locurilor. Imediat in aval, pe malul sting, era Musée d'Orsay,
pe partea cealalta Jardin des Tuileries, iar drept in fata Grand Palais.
In amonte, se vedeau turle de biserici si, peste acoperisuri, cele doua turnuri ale catedralei Notre-Dame.
Am continuat traversarea pe pod si chiar cind sa ajungem pe malul celalalt, o privire aruncata inapoi a descoperit, deasupra muzeului Orsay virful Turnului Eiffel.
Pe malul drept, drept in fata, privirile ne-au fost atrase de o cladire lunga, frumos si bogat impodobita. Abia dupa ce am facut citeva poze ne-am dat seama ca era insusi Palatul Louvre.
Asa ca am intrat in curte sa facem un scurt tur de recunoastere. In mijlocul curtii, faimoasa piramida de sticla, desi mai mica decit ne asteptam,
iar in partea cealalta, un arc de triumf, si el, destul de mic.
Nu-mi venea sa cred ca era chiar arcul Carrousel. In general, toate cladirile faimoase de care auzisem pareau, vazute cu ochiul liber, mai scunde decit silueta pe care faima lor ne-o crease in minte.
Am intrat putin pe Pont des Arts,
am compatimit o viitoare portie de foie gras
si am traversat in Île de la Cité pe Pont Noeuf, pina la Notre-Dame.
Am traversat pe malul sting la Saint Michel, unde am descoperit cea mai buna inghetata din lume, dupa care ne-am intors la hotel si ne-am culcat. Dar la 8 seara F. a tras de noi si am iesit iarasi in oras. Am facut in mare, drumul invers: mai intii, cina in zona St. Michel, cind, neasteptat de curajos, F. a a avut initiativa de a comanda picioare de broasca.
Dupa cina am trecut iarasi Sena la Notre-Dame si apoi am continuat pe intuneric pe linga Louvre. Motociclistii luind curba in viteza pe linga minunata cladire luminata te faceau sa te gindesti la finalul din "Roma" lui Fellini. Iar sub faleza, chiar pe malul apei, naistii peruani isi stabilisera tabara si cintau si dansau, dar acum numai pentru ei si purtind haine contemporane. Un terchea-berchea s-a apropiat de grupul lor si le-a cerut vin, iar ei, ospitalieri, au cautat printre nenumaratele sticle de pe patura pina cind au gasit ceva pe fundul uneia.
Am traversat pe Pont Royal si apoi pe bulevardul St. Germain pina acasa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu